Author Archive

Nu putem trece cat ai bate din palme de la o alimentatie haotica la o dieta echilibrata si sa ne fie si usor. Dar “orice invat are si dezvat”, asa ca trebuie sa dam posibilitatea organismului de”a invata” obiceiuri corecte si alegerile sanatoase. Pierderea in greutate presupune o restrictie calorica, astfel incat echilibrul dintre aportul si consumul de energie sa fie negativ, iar organismul sa fie nevoit sa consume din depozitele de grasime. In primul rand trebuie sa inlocuiti obiceiurile alimentare proaste cu altele noi, fundamentale pentru reusita unei cure de slabit si care vor fi respectate ulterior toata viata.

Respectati un program cu trei mese principale pe zi, care sa pastreze notiunea de dimineata, pranz, seara la o distanta de 5-6 ore intre ele si cu un interval de minim 3 ore de la ultima masa pana la culcare. Acordati un interval de 15-30 de minute pentru fiecare masa, eliminati rontaielile si produsele de tip fast-food, prajeli, sosuri cu maioneza, tocaturi. Nu pregatiti in casa si nu cumparati produse de cofetarie sau patiserie. Nu consumati bauturi racoritoare cu zahar si nici alcool. Tratati fructele ca si pe dulciuri, limitati-va la un fruct pe zi. Fiti rezonabila si mancati fara sa va preocupe continutul caloric sau marimea portiei: carne slaba de orice fel, produse lactate slabe, peste, oua, fainoase si cereale, orez, legume cat mai multe, toate gatite cat mai simplu. Nu va feriti de ciorbe si supe, folositi sucul de rosii ca baza  pentru mancaruri, aruncati din casa toate “ispitele” alimentare.

Cu urmatorul plan se pot slabi cel putin 3 kilograme in doua saptamani, dar totul depinde de respectarea regulilor de baza a oricarei diete. Trecerea de la snitel la piep de pui la gratar sau de la cartofi prajiti la brocolli poate fi “antipatica” la inceput, dar trebuie sa perseverati pana gustul vi se schimba!

Luni:

Dimineaţa: 1 cafea + 1 felie pâine + omletă (1 ou + 1 felie de şuncă).

Prânz: 200 g muşchi de vită la grătar + 50 g de paste fierte (cu 1 lingură ulei de măsline şi condimente).

Seara:  100 g de somon afumat (4 felii) + 4 felii pepene galben + 1 salată de crudităţi fără maioneză (cu 1 lingură ulei de măsline, oţet şi condimente).

Marţi:

Dimineaţa: 1 cafea + 1 ou fiert + 1 iaurt natural (150 g) + 1 felie pâine

Prânz:  jumătate piept de pui la grătar + 4-5 linguri de fasole verde fiartă + 1 cub unt (10 g) + 1 banană mică

Seara: 200 g ficăţei de pui la grătar + 4 linguri de orez fiert cu sare şi condimente + 1 salată de varză cu 1 lingură ulei de măsline, oţet şi sare.

Miercuri:

Dimineaţa: 1 cafea + 1 felie de pâine + pastă de brânză light + 1 roşie.

Prânz: 200 g muşchi de vită la grătar + 1 cartof copt + 1 salată de murături + 1 fruct de sezon.

Seara: 150 g piept de pui afumat tăiat bucăţele şi pus pe 1 salată mare asortată (1 salată verde + 2 roşii + 1 castravete + 1 ardei gras + 2 linguri ulei de măsline, oţet, sare).

Joi:

Dimineaţa: 1 cafea + 1 pahar de lapte cu 1,5 % grăsime + 1 felie de pâine + 1 felie de şuncă slabă.

Prânz:  200 g muşchi de porc la grătar + 4-5 linguri de varză călită (cu sos de tomate, puţin ulei şi sare) + 1 felie de pâine.

Seara: 200 g brânză de vaci + 2 linguri de smântână cu 12 % grăsime + 4 linguri de mămăligă + 1 fruct de sezon.

Vineri:

Dimineaţa: 1 ceai + 1 felie de pâine + 1 cub unt (10 g) + 2 linguriţe de gem.

Prânz: paste cu sos tomat (70 g paste, 1 ceapă, usturoi, condimente, 2 linguri ulei de măsline, 2 linguri de parmezan ras).

Seara: 200 g peşte la grătar + 3-4 linguri de legume asortate  + 1 fruct de sezon.

Sâmbătă:

Dimineaţa: 1 cană de lapte cu 1,5 % grăsime + 1 ceaşcă fulgi de cereale.

Prânz: 1 ciorbă de văcuţă + 200 g piept de pui la grătar + 1 salată verde cu 1 lingură ulei de măsline.

Seara:  200 g muşchi de vită la grătar + 5-6 ciuperci la grătar + 1 salată de murături + 1 îngheţată de fructe (2-3 cupe fără frişcă).

Duminică:

Dimineaţa: 1 cafea + 2 cremwurşti + 1 linguriţă de muştar + 1 felie de pâine.

Prânz: 1 ciorbă de pui cu legume + 1 conservă de ton în suc propriu pusă peste 1 salată mare asortată (vezi mai sus) + 5 măsline + 2 linguri porumb fiert.

Seara: 1 mozzarella + 1 roşie + 1 cotlet de porc la grătar + 4 linguri piure de cartofi + 1 salată murături.

În România, disciplina alimentară este aproape inexistentă. Mâncăm pe fugă sau în fața calculatorului, ne place”junk food -ul”, însă în același timp ne plângem că ne îngrășăm sau că devenim din ce în ce mai fragili în faţa E-urilor. Nu numai că greșim față de noi, însă nu acordăm o mare atenție nici alimentației copilului, poate de aceea s-a ajuns ca în ultimii opt ani, numărul copiilor obezi din România să se dubleze, ajungând în prezent la peste 12.000 de cazuri, după cum stau mărturie dosarele medicilor.  ”Este vorba de percepție. Nu ne dorim să avem copii slabi. La noi este o vorbă din popor că dacă copilul este dolofan, este și sănătos”, explică nutriționistul Mihaela Bilic.

Ce-i drept, la alimentația deficitară a copilului contribuie și marketingul alimentar prost. De-a lungul timpului, reclamele de televiziune au targetat copiii și părinți acestora cu produse create chipurile pentru micuți. De la crenvurștii pentru copii, la margarină și salamuri, părinții urmează îndemnul vedetelor de la televizor (Nadia Comăneci- reclamă la margarină, Mihaela Rădulescu – la salam) și își hrănesc odraslele cu mezeluri procesate alimentar. ”Ce să caute crenvurștii în alimentația copilului? Că mănâncă o dată pe an este ok, dar zi de zi e jale”, mai spune nutriționistul.

Mâncaţi mai puţin

Nici adulții nu stau mai bine la capitolul greutate. Ne plângem că nu reușim să slăbim, ținem diete de tot felul însă fără rezultate, iar într-un final unii dintre noi se căpătuiesc cu ulcer sau altă boală digestivă. ”Mănânci mai puțin. Punct. Nu trebuie ținut un regim special. Dacă mâncăm cu 30% mai puțin decât de obicei, vom vedea rezultatele”, precizează Mihaela Bilic. Chiar și aceia dintre noi care preferăm hamburgerii sau alte minunății de la fast food, dacă în loc de trei mâncăm unul este un pas înainte. ”La români este o problemă de cantitate. Și până la mâncat sănătos, bio și alte trenduri din Vest, românii ar trebui să înceapă să mânânce mai puțin. Azi mănânci un hamburger în loc de trei și vei vrea după o vreme să treci pe alt tip de hrană”, susţine specialistul.

Ciorba face minuni. Nu fierbeţi prea mult legumele

Și dacă v-ați întrebat vreodată cât de bune sunt legumele congelate, Mihaela Bilic recomandă folosirea acestora, acestea fiind cel mai adesea mai proaspete decât legumele din supermarketuri, frumos prezentate. Același lucru este valabil și pentru conserve, nutriționistul recomandând produsele în suc propriu, nu în ulei care sunt mai bogate calorice.

În timp ce alte naționalități consumă mezeluri extrem de rar, pentru români aceste alimente sunt de bază, deși sunt de 3-4 ori mai calorice decât carnea în sine. Din cauza conținutului ridicat de grăsime şi aditivi este recomandat să se consume de 1-2 ori pe săptămână. Sunt de preferat mezelurile din comerțul modern decât cele de la așa-zișii producători tradiționali. ”Mezelurile din comerț sunt mai bine supravegheate. La producătorii tradiționali există riscuri din punctul de vedere al igienei sanitar-veterinare”, spune Mihaela Bilic, menționând că nu sunt mari diferențe între cele două produse, poate doar că acelea făcute de producători locali, care-și vând marfa prin târgurile de profil, nu au atât de mult adaos de conservanți.

Mulți dintre noi am uitat să ne facem cumpărăturile de la piață, mulțumindu-ne cu legumele și fructele arătoase de la hipermarketuri. Se recomandă o vizită la piață de două ori pe săptămână. De asemenea, trebuie încurajat gătitul. Supa sau ciorba nu trebuie să lipsească din alimentația noastră. ”Ciorba este perfectă, plină de legume, nu are calorii multe”, spune Mihaela Bilic, menționând că românii nu mănâncă pește, un alt produs recomandat (exclus pane sau prăjit) și că fierbem legumele prea mult, până încep să-și piardă din vitamine.

Potrivit nutriționistului, săptămânal, o persoană trebuie să consume de 2-3 ori carne roșie, inclusiv carne de porc, măcar de 2 ori pește gras (somon, hering, macrou etc), 2-3 ouă și neapărat legume proaspete.

Ce recomandată doctor Mihaela Bilic

MIC DEJUN:

Varianta 1: un sandwitch cu 2 felii de pâine sau ¼ baghetă + carne slabă (pui, curcan, roast beef ) + legume proaspete (salată verde, roşie, morcov, ţelină) + 1 iaurt dietetic. Carnea poate fi înlocuită cu peşte afumat sau ton în conservă.

Varianta 2: două ouă sau omletă, o felie de pâine prăjită, 1 roșie și un castravete.

PRÂNZ

Varianta 1: o porţie paste (cât încap într-o farfurie de ciorbă) făcute pe bază de sos de roşii în care se pot adăuga: ciuperci, măsline, şuncă slabă, ton, ceapă, morcov, carne de vită, servite cu 2 linguri de parmezan ras.

Varianta 2: un sandwitch tip „shaorma” făcut cu lipie şi carne de pui (fără cartofi prăjiţi şi maioneză) + 1 salată asortată.

CINĂ

Varianta 1: o salată mare asortată + 1/2 piept de pui afumat (sau 3-4 felii de somon afumat), plus o lingură de parmezan ras și șase măsline.

Varianta 2: o bucată de muschi de porc sau 1/2 muschiuleț la grătar, 4-5 linguri de varză călită (în sos de roșii), plus ardei iute.

Doctorul Mihaela Bilic este unul dintre cei mai cunoscuţi şi importanţi specialişti români în nutriţie la care apelează, de obicei, vedetele autohtone. De asemenea, cartea acesteia, “Trăiesc, deci mă abţin”, este un adevărat best-seller. 

Sursa: http://verticalnews.ro/nutritionistul-mihaela-bilic-ne-spune-ce-cat-si-cum-sa-mancam-pentru-a-fi-sanatosi/

Laptele este un aliment care nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia nimanui. Practic se poate spune despre lapte ca este singurul aliment complet: contine toate cele 3 categorii principale din substante nutritive (proteine, glucide, lipide), alaturi de vitamine (A, D, E, grupul B) si minerale (calciu, fosfor, zinc si fier). Dar care este mai bun – laptele fiert clasic sau laptele UHT? Afla raspunsul de la Mihaela Bilic!

Tot din categoria substanţelor prezente în cantitate mică în organism, dar al căror rol şi implicare în metabolismul fiecărei celule le face esenţiale pentru sănătatea organismului sunt mineralele.

Există două clase de substanţe de acest tip:

-  minerale majore – prezente în cantitate de peste 5 g în organism: calciu, clor, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf.

-  urme de minerale în cantitate mai mică de 5 g: crom, cobalt, cupru, fluor, iod, fier, mangan, molibden, nichel, seleniu, siliciu, cositor, vanadiu, zinc.

In formatii esentiale despre calciu!

Roluri principale:

• esenţial pentru formarea oaselor şi a dinţilor; 99% din calciul din organism este depozitat în oase („banca de calciu”)
• reglează transportul fierului
• participă la transmiterea nervoasă
• esenţial pentru contracţia şi relaxarea musculară, inclusiv a inimii
• ajută la menţinerea tensiunii arteriale
• important pentru coagularea sângelui.

Nivelul normal al calciului în sânge se numeşte calcemie şi se găseşte sub controlul a 2 hormoni: calcitonina (scade calcemia) şi parathormonul (creşte calcemia).

Deficitul de calciu: se manifestă prin oprirea creşterii la copii şi osteoporoză la adulţi. Osteoporoza apare după 50 de ani prin pierderea mineralelor din oase, ceea ce duce la oase fragile cu pericol de fracturi. Pe lângă deficitul de calciu, fluor şi vitamina D, osteoporoza poate fi cauzată şi de: alcoolism, fumat, menopauză sau lipsa exerciţiului fizic regulat.

Sursa majoră de calciu din alimentaţie este laptele. Deoarece laptele oferă un aport echilibrat de calciu, potasiu, fosfor, vitamina A şi vitamine din grupul B este recomandat consumul zilnic de 0,5 l de lapte pentru adolescenţi, femei gravide sau care alăptează şi persoane peste 55 ani.

Alte surse alimentare de calciu sunt conservele de peşte cu oase (sardine) sau zeama de oase (ciorbe, supe). Doza zilnică de calciu este de 800 mg/zi.

Absorbţia calciului din intestin variază de la 60% în cazul copiilor până la 30 % la adulţi, iar calciul din lapte se absoarbe şi e mai bine folosit decât cel din suplimentele farmacologice cu calciu.

Suplimentele de calciu se iau în doze mici şi multiple pe parcursul zilei şi de preferat între mese, cu excepţia bătrânilor (in acest caz calciul trebuie luat la masă).

1. Porţia copiilor trebuie să fie făcută pe măsura lor, adică o lingură din fiecare fel de mâncare pentru fiecare an de viaţă. Dacă nu s-au săturat, nu vă faceţi griji, o să vă ceară singuri supliment.

2. Copiii nu trebuie forţaţi să mănânce! Un copil sănătos şi bine dezvoltat nu mănâncă dintr-un motiv bine întemeiat: a fost inactiv şi nu-i este foame, a fost prea activ şi este obosit, a ronţăit între mese sau i se acordă prea multă atenţie.

3. Copiilor le place să fie centrul de interes şi învaţă repede că refuzul de a mânca determină părinţii să fie superatenţi cu el. Dacă refuză să mănânce, luaţi-i farfuria din faţă fără alte discuţii şi până la masa următoare va fi suficient de înfometat ca să mănânce tot.

4. Mesele trebuie să se desfăşoare după un program. Copiii trebuie să mănânce stând la masă, de preferat împreună cu restul familiei, astfel încât să aibă posibilitatea de a învăţa comportamentul adecvat în astfel de situaţii şi vor fi serviţi cu porţii adecvate vârstei lor.

5. În cazul în care masa părinţilor este întârziată sau există musafiri, copiii vor fi hrăniţi separat, la ora obişnuită. Nu lăsaţi la îndemâna celor mici alimente de ronţăit sau fructe. Le vor strica pofta de mâncare şi aduc un aport caloric mult superior necesarului lor. Atenţie la fructe, îngraşă şi consumate în cantitate mai mare de 1-2 bucăţi/zi dezvoltă apetitul pentru dulciuri.

În dorinţa noastră de avea o dietă sănătoasă şi echilibrată nu putem să trecem cu vederea un grup de substanţe a căror prezenţă este greu de determinat cu ochiul liber, dar care sunt esenţiale pentru alcătuirea şi funcţionarea tuturor celulelor din organism şi vorbim aici de VITAMINE.

Cuvântul „vitamine” trezeşte în mintea fiecăruia ideea de „sănătos” conform sloganului „numai muşchi şi vitamine”, deci nu poate fi concepută o acţiune nocivă a acestora. Carenţele de vitamine se manifestă clinic doar în cazuri extreme, iar preocuparea de a asigura o raţie zilnică satisfăcătoare a dus la apariţia vitaminoterapiei profilactice la persoane sănătoase care doresc să se apere mai bine de boli şi, de ce nu, chiar de fenomenul de îmbătrânire.

Roluri principale:

-          producerea şi buna funcţionare a colagenului (proteina de bază a ţesutului conjuctiv ce intră în alcătuirea cicatricelor, pielii, oaselor, dinţilor, ligamentelor, tendoanelor, vaselor de sânge), deci ajută la vindecarea rănilor, fracturilor şi întăreşte pereţii capilarelor sangvine apărând mai greu vânătăi);

-          ajută la absorbţia fierului;

-          previne infecţiile şi creşte rezistenţa la boli;

-          protejează substanţele hidrosolubile de oxidare;

-          participă la sinteza hormonilor tiroidieni ce reglează greutatea corporală şi metabolismul;

-          este implicată în eliberarea hormonilor de stres.

Carenţa de vitamina C duce la distrugerea colagenului şi se manifestă prin pierderea apetitului, oprirea creşterii, sângerării din gingii, căderea dinţilor, edeme la încheieturi, vânătăi şi mici hemoragii sub piele, anemie (scade absorbţia fierului).

Surse de vitamina C:

-          fructe: kiwi, căpşuni, citrice, pepene, mango.

-          legume cu frunze verzi (varză, salată, ardei gras), cartofi, roşii.

Doza de vitamina C necesară metabolismului este de 30-50 micrograme/zi şi se dublează la femeile gravide sau cele care alăptează.

Există voci care recomandă doza de 1-2 grame/zi de vitamina C ca protecţie împotriva gripei şi răcelii, mergându-se până la 10 g/zi ca protecţie pentru cancer.

Ce se întâmplă atunci când în familie apare un copil? Bineînţeles, devine centrul atenţiei, preocuparea majoră a părinţilor, cât şi a bunicilor.

Se primesc sfaturi din toate părţile, fiecare e îndreptăţit să-şi dea cu părerea, nu de alta, dar să creşti un copil, nu-i glumă! Şi pe primul loc în topul grijilor e mâncarea: a mâncat, cât a mâncat, dar de ce nu a mâncat tot – vă sună cunoscut, nu-i aşa?

Ideea e că unui copil nu trebuie să-i refuzăm nimic, că dulciurile sunt obligatorii pentru starea lui de bine şi că reclamele TV ne ajută să înţelegem produsele alimentare sănătoase este total greşită.

Cercetările făcute în ultimii 30 de ani au arătat, fără nici o îndoială, că cea mai bună metodă de hrănire a sugarului în primele 4-6 luni de viaţă este exclusiv alăptatul la sân.

Avantajele alăptatului matern:

• are calităţi nutriţionale
• este tot timpul proaspăt şi sigur din punct de vedere al conţinutului bacteriologic
• conţine o multitudine de factori antiinfecţioşi şi de celule imune
• nu este alergic
• nu există riscul de  supraalimentare a bebeluşului
• suptul la sân ajută la buna dezvoltare a obrajilor şi a dinţilor
• este o metodă sigură de a stabili o relaţie apropiată mamă-copil
• costă mai puţin decât orice variantă farmaceutică.

Cantitatea de lapte produsă depinde de volumul pe care nou-născutul îl consumă şi nu are nici o legătură cu raţia calorică consumată de mamă. În schimb, compoziţia laptelui poate varia în funcţie de dieta mamei (atenţie, dacă mâncaţi usturoi şi ceapă, s-ar putea ca cel mic să nu aprecieze).

În primele zile de viaţă copiii hrăniţi la sân primesc colostru, un lichid gălbui, transparent, care satisface nevoile sugarului încă din prima săptămână. Acesta conţine multe proteine, sodiu, potasiu, clor şi este sărac în lipide şi hidraţi de carbon.

Iniţial, alăptatul trebuie făcut la un interval de 2-3 ore, apoi după o lună creşte la 4 ore şi se renunţă la masa din timpul nopţii când copilul împlineşte 2-4 luni.

Un alt avantaj major al alăptatului este reprezentat de pierderea de grăsime din organismul mamei fără a fi nevoie de nici o restricţie calorică. Producţia a 100 ml de lapte cheltuieşte aproximativ 90 de calorii şi, ţinând cont că în fiecare zi este nevoie de 550-1200 ml de lapte, iată cea mai simplă cale de a scăpa fără efort de kilogramele acumulate în timpul sarcinii.

Este recomandat ca femeile care alăptează să aibă un aport caloric zilnic de minim 1800 de calorii, cu o raţie hidrică de 1,5-2  litri/zi (lapte sau apă).

Nimic nu se obţine uşor în viaţă, iar o formă fizică de invidiat nu vine pe tavă de la bunul Dumnezeu, ci necesită multă voinţă, transpiraţie, renunţări, perseverenţă şi, nu în ultimul rând, timp şi bani. Dar nu timp petrecut în faţa televizorului, înconjurat de aparate minune care „lucrează pentru tine” şi topesc grăsimea fără ca tu să mişti un deget, ci timp pe care trebuie să îl găseşti în fiecare zi, câteodată renunţând la alte plăceri, timp rezervat exclusiv ţie şi imaginii tale.

De ce?

Pentru că o alimentaţie corectă nu se face între două telefoane, înfulecând la nimereală ce există prin frigider, iar un corp armonios, tonic şi fără celulită nu vine în 5 minute dintr-un tub de cremă, fie ea foarte scumpă.

Bunastarea „cantarita” prin interesul fata de sanatate

Ca să fim frumoşi şi sănătoşi trebuie să fim bine organizaţi, echilibraţi, informaţi şi, mai presus de toate, trebuie să ne dorim acest lucru şi să îl considerăm foarte important. Ştiaţi că în Statele Unite cu cât urci mai mult pe scara socială cu atât creşte şi preocuparea pentru imaginea proprie? Bunăstarea materială nu se traduce prin circumferinţa burţii, ci prin efortul şi banii cheltuiţi la o sală de gimnastică şi în magazinele „bio”.

Departe de mine gândul de a spune că un mod de viaţă sănătos este accesibil doar celor bogaţi, însă trebuie să recunoaştem că nu este la îndemâna oricui să ţină cură de slăbire cu somon sălbatic, salată de fructe de mare sau langustă la grătar.

Însă este la îndemâna oricui să-şi mişte fundul urcând scările fără ascensor sau făcând 10 minute de alergare zilnică, chiar şi pe traseul birou-chioşcul din colţ pentru un pachet de ţigări.

Funcţionează dieta fără sport? Depinde ce urmărim:

• în cazul în care este vorba de o persoană sedentară cu o alimentaţie dezechilibrată, dieta face minuni. Problema apare după o perioadă de timp, când organismul se obişnuieşte cu restricţia calorică şi „învaţă” să consume foarte puţin!
• sau în cazul persoanelor care au urmat nenumărate cure de slăbire şi care constată cu surprindere că rezultatele nu sunt reproductibile şi că ce a funcţionat o dată nu mai are acelaşi efect a doua oară.

De ce?

Pentru că metabolismul nostru energetic se adaptează şi poate supravieţui cu un număr extrem de mic de calorii prin reducerea la maxim a cheltuielilor (activitate musculară, producerea de căldură), supravieţuirea fiind singurul obiectiv (activitatea cardiacă şi respiraţia).

Cercul vicios aport mic – arderi scăzute duce în final la instalarea aşa numitului „metabolism lent” cu care trebuie apoi să trăim toată viaţa. Se poate ajunge la situaţii extreme în care să fie suficiente 500 cal/zi (1 litru de lapte) şi orice depăşire a acestui prag să ducă la acumulare de kilograme.

Aşadar, dragii mei, dacă perseveraţi cu dietele drastice şi repetate la infinit rezultatul va fi diminuarea semnificativă a cheltuielilor energetice din organism, adică un metabolism prăbuşit.

Cum facem metabolismul să crească? Cum re-învăţăm să ardem o parte din calorii şi să nu transformăm totul în grăsime de depozit? Răspunsul e simplu şi din păcate singurul: SPORTUL!

Bem lapte din prima pana in ultima zi a vietii nostre si bine facem, pentru ca laptele este singurul aliment complet: contine toate cele 3 categorii principale din substante nutritive (proteine, glucide, lipide), alaturi de vitamine (A, D, E, grupul B) si minerale (calciu, fosfor, zinc si fier).

Pe langa lapte, branzeturile sunt o alta resursa importanta in alimentatia zilnica, dar si in dieta.

La acelasi numar de calorii consumat, cei care au in dieta produse lactate pierd cu 20% mai multa grasime.

Branzeturile contin triptofan, precursorul serotoninei, care da starea de bine la nivel central. Triptofanul din branza se absoarbe mai bine decat cel din carne, deci regimul lactat nu da depresie si anxietate. Conditia este sa fim atenti la calorii. Calciul din produsele lactate determina metabolismul sa arda grasimi: calciul mentine normala rata metabolica in timpul dietei si, in plus, se combina cu grasimile alimentare formand o substanta similara cu sapunul, care nu se poate absorbi, deci se elimina.

1. Branza proapata de vaci are 0-3% grasime si 70 de calorii (slaba) sau 6-7% si 110 calorii (grasa).
2. Urda si ricotta se fabrica din din zerul de la lapte, de aceea contin putine grasimi, uneori chiar mai putine si decat branza de vaci. Au mai putin de 15% grasime si contin 165 calorii/100g.
3. Perle de branza cu smantana au 2-6% grasime si contin 45-60 de calorii.
4. Branzica de casa
5. Creme de branza light.

Branzeturile cu continut caloric crescut (cascavalul, parmezanul, telemeaua) se pot folosi rase pe timpul dietei. In felul acesta impresia de volum creste, iar satisfactia gustului ramane. Casul si mozzarella sunt branzeturi la fel de grase ca si telemeaua, doar ca nu au sare.

Branza topita reprezinta sortimentul inferior al produselor lactate fiind fabricata din branzeturi de calitatea a 2-a amestecate cu mari cantitati de grasimi.

Branza cu mucegai  are foarte mult calorii si trebuie evitata!

• 1 cub branza topita (40 g) = 30 g branza vaci + 10g unt/margarina
• 1 cub cascaval (40 g) = 30 g branza vaci + 7-8g unt/margarina.

Fie gras, fie slab, oricine trebuie să cunoască principiile de bază ale unei alimentaţii sănătoase, mai ales în zilele noastre, când la fiecare colţ pândeşte câte o ispită frumos ambalată, iar mişcarea şi sportul sunt pe cale de dispariţie.

Insa mare atenţie la reversul medaliei: grija obsesivă acordată felului în care arătăm, alături de folosirea exagerată a dietelor, poate duce la tulburări grave de comportament alimentar, unele din ele incurabile.

Pentru că panta amăgitoare a curelor de slăbire este extrem de lină ne putem trezi pe nesimtite într-un vârtej ameţitor din care nu mai putem ieşi: a ţine dietă nu e un mod de viaţă, rezultatul obţinut prima dată nu se repetă la nesfârşit şi, câteodată, la capătul drumului ne aşteaptă depresia, obezitatea şi renunţarea la luptă.

Greutatea normală şi sănătoasă se menţin cu efort zilnic şi, de cele mai multe ori, sunt dificil de păstrat, dar asta nu ne dă dreptul de a renunţa la luptă. Pentru că fiecare zi este o luptă cu tentaţiile, poftele, lenea, lipsa de chef, tristeţea, singurătatea şi mi-ar plăcea să cred că aveţi toate armele necesare pentru a ieşi învingători.

Greutatea ideală = înălţime – 100 + vârsta/10 x 0,9.

Definitia dietei:

Cuvântul „dietă” reprezintă înlocuirea mecanismului de reglare internă al aportului alimentar (în funcţie de senzaţia de foame) cu un proces restrictiv programat cognitiv (mental). În momentul în care dieta devine un mod de viaţă, semnalele interne ale organismului nostru îşi pierd semnificaţia şi nu mai pot fi recunoscute, astfel încât alimentaţia se bazează exclusiv pe „cât” şi „cum” ne dăm voie singuri să mâncăm, autocontrolul fiind în acest moment indispensabil şi stilul nostru de viaţă căpătând numele de „dietă cronică”.

Iată câteva din trăsăturile principale ale „dietei cronice” pe care le puteţi regăsi probabil printre obiceiurile voastre:

• aportul alimentar nu mai este reglat fiziologic, ci cognitiv, voluntar
• există numeroşi factori care duc imediat la încălcarea dietei: stres emoţional sau proastă dispoziţie, imagini publicitare sau evenimente asociate cu mese festive
• împărţirea alimentelor în 2 categorii şi consumul lor ca atare: alimente permise şi alimente ce induc senzaţia de vină
• menţinerea unei greutăţi uşor superioare celei dorite, deoarece perioadele de dietă strictă alternează frecvent cu perioade de supraalimentare
• există fenomenul de contro-reglare: în situaţia în care apare o abatere de la dietă, în loc ca masa următoare să fie redusă cantitativ se produce o dezinhibare a apetitului şi se mănâncă mai mult, mai ales din alimentele „interzise”.

Femeile, victimele „dietelor cronice”

Persoanele care ţin „dietă cronică” sunt în general femei (raport femei/bărbaţi = 10/1), cu reacţii extreme, atât pozitive, cât şi negative la stimuli emoţionali, cu respect de sine redus, nesigure pe ele însele şi pe capacităţile lor. În concluzie, pe un teren cu labilitate şi vulnerabilitate crescute la factori sociali şi de mediu, dieta produce o exacerbare a tuturor acestor deficite psihologice şi poate precipita chiar apariţia tulburărilor de comportament alimentar (anorexie, bulimie, etc).

Atenţie: dieta nu duce obligatoriu la apariţia lor, dacă nu există o predispoziţie specială pentru asta.

Tulburările de comportament alimentar reprezintă instalarea unui dezechilibru persistent al alimentaţiei, care duce la un dezechilibru în consumul şi absorbţia alimentelor cu efect profund asupra stării de sănătate fizică şi psihică a individului.