Archive for the ‘Pentru mamici’ Category

1. Porţia copiilor trebuie să fie făcută pe măsura lor, adică o lingură din fiecare fel de mâncare pentru fiecare an de viaţă. Dacă nu s-au săturat, nu vă faceţi griji, o să vă ceară singuri supliment.

2. Copiii nu trebuie forţaţi să mănânce! Un copil sănătos şi bine dezvoltat nu mănâncă dintr-un motiv bine întemeiat: a fost inactiv şi nu-i este foame, a fost prea activ şi este obosit, a ronţăit între mese sau i se acordă prea multă atenţie.

3. Copiilor le place să fie centrul de interes şi învaţă repede că refuzul de a mânca determină părinţii să fie superatenţi cu el. Dacă refuză să mănânce, luaţi-i farfuria din faţă fără alte discuţii şi până la masa următoare va fi suficient de înfometat ca să mănânce tot.

4. Mesele trebuie să se desfăşoare după un program. Copiii trebuie să mănânce stând la masă, de preferat împreună cu restul familiei, astfel încât să aibă posibilitatea de a învăţa comportamentul adecvat în astfel de situaţii şi vor fi serviţi cu porţii adecvate vârstei lor.

5. În cazul în care masa părinţilor este întârziată sau există musafiri, copiii vor fi hrăniţi separat, la ora obişnuită. Nu lăsaţi la îndemâna celor mici alimente de ronţăit sau fructe. Le vor strica pofta de mâncare şi aduc un aport caloric mult superior necesarului lor. Atenţie la fructe, îngraşă şi consumate în cantitate mai mare de 1-2 bucăţi/zi dezvoltă apetitul pentru dulciuri.

Ce se întâmplă atunci când în familie apare un copil? Bineînţeles, devine centrul atenţiei, preocuparea majoră a părinţilor, cât şi a bunicilor.

Se primesc sfaturi din toate părţile, fiecare e îndreptăţit să-şi dea cu părerea, nu de alta, dar să creşti un copil, nu-i glumă! Şi pe primul loc în topul grijilor e mâncarea: a mâncat, cât a mâncat, dar de ce nu a mâncat tot – vă sună cunoscut, nu-i aşa?

Ideea e că unui copil nu trebuie să-i refuzăm nimic, că dulciurile sunt obligatorii pentru starea lui de bine şi că reclamele TV ne ajută să înţelegem produsele alimentare sănătoase este total greşită.

Cercetările făcute în ultimii 30 de ani au arătat, fără nici o îndoială, că cea mai bună metodă de hrănire a sugarului în primele 4-6 luni de viaţă este exclusiv alăptatul la sân.

Avantajele alăptatului matern:

• are calităţi nutriţionale
• este tot timpul proaspăt şi sigur din punct de vedere al conţinutului bacteriologic
• conţine o multitudine de factori antiinfecţioşi şi de celule imune
• nu este alergic
• nu există riscul de  supraalimentare a bebeluşului
• suptul la sân ajută la buna dezvoltare a obrajilor şi a dinţilor
• este o metodă sigură de a stabili o relaţie apropiată mamă-copil
• costă mai puţin decât orice variantă farmaceutică.

Cantitatea de lapte produsă depinde de volumul pe care nou-născutul îl consumă şi nu are nici o legătură cu raţia calorică consumată de mamă. În schimb, compoziţia laptelui poate varia în funcţie de dieta mamei (atenţie, dacă mâncaţi usturoi şi ceapă, s-ar putea ca cel mic să nu aprecieze).

În primele zile de viaţă copiii hrăniţi la sân primesc colostru, un lichid gălbui, transparent, care satisface nevoile sugarului încă din prima săptămână. Acesta conţine multe proteine, sodiu, potasiu, clor şi este sărac în lipide şi hidraţi de carbon.

Iniţial, alăptatul trebuie făcut la un interval de 2-3 ore, apoi după o lună creşte la 4 ore şi se renunţă la masa din timpul nopţii când copilul împlineşte 2-4 luni.

Un alt avantaj major al alăptatului este reprezentat de pierderea de grăsime din organismul mamei fără a fi nevoie de nici o restricţie calorică. Producţia a 100 ml de lapte cheltuieşte aproximativ 90 de calorii şi, ţinând cont că în fiecare zi este nevoie de 550-1200 ml de lapte, iată cea mai simplă cale de a scăpa fără efort de kilogramele acumulate în timpul sarcinii.

Este recomandat ca femeile care alăptează să aibă un aport caloric zilnic de minim 1800 de calorii, cu o raţie hidrică de 1,5-2  litri/zi (lapte sau apă).

Principalul aliment care trebuie suplimentat este LAPTELE. TREI căni de lapte în plus pe zi asigură un aport suplimentar de 10-16 proteine de calitate superioară, 900 miligrame de calciu şi 300 de calorii (pentru laptele cu 1,5% grăsime). În cazul persoanelor incapabile să digere lactoza, laptele va fi înlocuit cu brânză sau iaurt. Pentru a asigura un aport adecvat de minerale, vitamine şi fibre, alimentaţia zilnică a gravidelor trebuie să conţină pâine integrală şi cereale, legume de culoare galbenă şi verde, legume cu fructe verzi, fructe proaspete şi uscate.

Se beau zilnic 6-8 pahare de lichide pentru a se preveni constipaţia.

Deoarece nu a fost încă găsită o valoare exactă la care consumul de alcool să nu aibă efect teratogen (malformaţii) asupra fătului este recomandat ca în timpul sarcinii alcoolul să fie complet evitat. Cafeina, pe de altă parte, nu are risc asupra fătului sau a femeii gravide, de aceea consumul cu moderaţie (200 mg/zi, adică 2 ceşti de cafea) este permis.

Nu există nici o dovadă conform căreia zaharina ar fi teratogenă; atât zaharina, cât şi aspartamul, traversează bariera placentară şi ajung în laptele matern fără a produce vreun efect.

Pentru a diminua greţurile de dimineaţă este recomandat consumul de hidraţi de carbon în defavoarea grăsimilor, care sunt greu de digerat. Lichidele trebuie băute între mese.

Arsurile gastrice se evită prin mese mici, dar dese, mestecat bine şi stat în poziţie verticală minim 3 ore după masă. De asemenea, nu purtaţi haine strânse în talie.

Creşterea consumului de lichide şi de alimente bogate în fibre, alături de fructele uscate precum prune sau smochine, ajută la înlăturarea constipaţiei.

Edemele moderate care apar în ultimul trimestru de sarcină nu necesită restricţie sodată sau alte modificări alimentare.

Pentru crampele musculare se poate creşte consumul de săruri de calciu şi magneziu (laptele datorită conţinutului ridicat de fosfor nu ajută la o absorbţie bună a calciului, de aceea vor fi folosite săruri de calciu fără fosfor).

O importanţă deosebită pe parcursul sarcinii o reprezintă exerciţiul fizic. A fi gravidă nu înseamnă să stai toată ziua în pat ca o plăcintă, mai ales că sportul moderat şi constant (1 oră pe zi, de 3 ori de săptămână) are efecte benefice: previne diabetul gestaţional, uşurează sarcina, reduce stresul.

Tipul de exerciţii cu avantaje cardiovasculare şi psihologice şi cu un risc scăzut pentru sarcină sunt: mersul pe jos, alergare uşoară, bicicleta de cameră şi înotul.

O persoană normoponderală, a cărui necesar zilnic este de aproximativ 1500 de calorii, va avea nevoie de un supliment de 300 calorii/zi pe parcursul trimestrului 2 şi 3 de sarcină. După cum observaţi, acest surplus alimentar este nesemnificativ, putând fi reprezentat de 1 sandwitch în plus, o prăjitură sau 2 linguri de garnitură în plus la masă.

Mâncatul non-stop a tot ceea ce ne trece prin cap nu are nici o legătură cu buna dezvoltare a copilului, ci reprezintă doar o dezinhibare a tuturor  dorinţelor mamei, noţiunea de dietă fiind incompatibilă cu sarcina.

Suplimentele de vitamine şi minerale recomandate gravidelor au un efect benefic şi este esenţial să fie consumate din prima zi de sarcină sau chiar din perioada în care ne gândim să rămânem însărcinate.

•           Acidul folic: 400-800 micrograme/zi (necesar creşterii placentei). Sursele alimentare de acid folic sunt legumele verzi sau cele cu frunze, portocale, soia, germeni de grâu, migdale, alune.

•           Vitamina B6: 1,9-2 micrograme/zi (pentru sinteza de aminoacizi). Dozele mari de vitamina B6 (25 micrograme/zi) pot ameliora senzaţia de greaţă şi vomă severă şi se folosesc numai sub controlul atent al medicului). Alte vitamine (A, C, D, E, K) sunt necesare în cantităţi similare cu ale femeilor negravide, deci nu necesită o suplimentare specială.

•           Calciul: necesarul zilnic este de 1 gram, identic cu al femeilor negravide, deoarece hormonii materni au ca efect creşterea absorbţiei şi utilizării calciului alimentar.

•           Fierul: 700-800 mg/zi necesar creşterii ce 50 % a volumului de sânge matern mai ales în ultimele 4 luni de sarcină. Deoarece foarte rar femeile gravide au suficiente depozite de fier care să asigure necesarul crescut pe parcursul sarcinii suplimentele de fier sunt obligatorii pentru a preveni anemia.  Sărurile de fier trebuie luate între mese pentru o mai bună absorbţie şi nu se asociază cu lapte, ceai sau cafea. Dacă mama este anemică (hemoglobină sub 11g/dl) se tratează zilnic cu 60-120 mg de fier împărţit în mai multe doze şi se revine la doza de 30 mg/zi când hemoglobina se normalizează (12 g/dl).

Atenţie! Suplimentele de fier în exces duc la scăderea nivelului sangvin pentru zinc şi cupru. Este necesar un supliment de 15 mg/zi de zinc.

•           Sodiu: minim 2-3 g/zi, adică un consum moderat de sare. În trecut se prescria gravidelor o dietă desodată pentru a preveni edemele, însă retenţia de lichide este normală în timpul sarcinii, ca urmare nu trebuie folosite diuretice, iar alimentele consumate pot fi normosodate.

•           Magneziu: 350 mg/zi necesar pentru retardul în creşterea intrauterină a fătului. Până la naştere copilul acumulează 1 g de magneziu.

•           Iodul: 200 mg/zi pentru a asigura dezvoltarea creierului fetal şi a preveni apariţia cretinismului.

Vine un moment în viaţa fiecărei femei când află că va fi mamă, moment a cărui semnificaţie, pentru cele mai multe dintre noi, reprezintă începutul unei perioade de răsfăţ, când toate interdicţiile sunt eliminate şi poftele trebuie satisfăcute. Câteodată se ajunge chiar la ideea “trebuie să mănânci pentru doi”, nu de alta, dar bebeluşul trebuie să crească frumos şi sănătos, aşa că mămica lui are voie să-şi facă de cap.

Cât adevăr şi câtă legendă se ascund aici?

Perioada critică pentru dezvoltarea fătului este la 2 săptămâni după fertilizare, iar la 8 săptămâni de sarcină embrionul are 3 cm lungime, cu sistemul nervos complet dezvoltat, inima care bate, sistemul digestiv format, degetele şi trăsăturile faciale definite. Creşterea şi dezvoltarea creierului începe la mijlocul gravidităţii şi continuă până la 2 ani după naştere, în concluzie este cel mai important statutul ponderal şi starea de sănătate a femeii înainte de sarcină, ceea ce se întâmplă pe parcursul celor 9 luni de sarcină fiind neesenţial pentru făt.

Aşadar, stimaţi domni, nu intraţi în panică şi nu alergaţi disperaţi în mijlocul iernii să cumpăraţi căpşuni, decât dacă vă iubiţi soţia foarte mult, pentru că bebeluşului nu-i foloseşte la nimic. Iar dumneavoastră, doamnelor, nu folosiţi ca scuză sarcina ca să vă satisfaceţi toate plăcerile şi poftele culinare, ci mai degrabă fiţi atente să aveţi o greutate uşor sub cea ideală înainte să rămâneţi însărcinate. Iar pe parcursul gravidităţii, încercaţi să mâncaţi sănătos şi numai pentru o singură persoană!

O persoană normoponderală creşte în greutate cu 11-15 kilograme pe parcursul sarcinii, adică 1,5 kilograme pe parcursul primului trimestru şi apoi 400-500 de grame pe săptămână până la termen (trimestrul 2 şi 3).

Alte modificări fiziologice care apar pe perioada sarcinii sunt:

•           volumul sângelui creşte cu 50 % şi este mai diluat

•           scade concentraţia de hemoglobină, glucoză, proteine şi vitamine hidrosolubile din sânge

•           creşte concentraţia de vitamine liposolubile din sânge, trigliceridele şi colesterolul

•           creşte frecvenţa cardiacă (pulsul)

•           tensiunea arterială scade în primele 2 trimestre de sarcină (datorită vasodilataţiei periferice) pentru a intra în normal în trimestrul 3

•           apare dispneea (greutatea la respiraţie), deoarece creşterea uterului împinge  diafragmul din sus şi micşorează volumul cutiei toracice

•           pot fi prezentate tulburări digestive (greaţă, vomă) care sunt tranzitorii, precum şi reacţii particulare (poftă, adversitate faţă de alimente) prin mecanism psihologic

•           arsurile gastrice apar frecvent în ultima parte a sarcinii şi sunt datorate presiunii pe care uterul o exercită asupra stomacului. Se asociază cu relaxarea sfincterului esofagian, ceea ce permite regurgitarea conţinutului stomacului în esofag

•           constipaţia apare de obicei în ultimul trimestru şi este cauzată de scăderea motilităţii tractului digestiv, sedentarismului şi presiunii exercitate de uter. Pot apărea hemoroizii datorită presiunii exercitate de făt asupra venelor hemoroidale

•           creşte excreţia de aminoacizi şi vitamine hidrosolubile, prezenţa lor în urină fiind un factor favorizant pentru infecţii urinare, atât de frecvente la gravide

•           scade capacitatea de eliminare a apei, iar uterul comprimă întoarcerea venoasă, prin urmare edemele moderate ale gambelor şi gleznelor sunt normale

•           pot apărea crampe musculare la nivelul gambelor, în special în timpul nopţii prin scăderea nivelului calciului în sânge şi creşterea fosforului.